Colour (derek beaulieu/yigru zeltil)

2017-01-29
KI 003

PDF

Colour (2010) by derek beaulieu consists of lists of Crayola colour names. I just took the whole chapbook, inserted myself on the title page and on the last page, then covered every word or group of words in the appropriate colour or by applying the dominant colour in the first or second picture found when googling that exact word or group of words. On some of the last pages I also applied effects to approximate the nature of those varieties of Crayola (or just because it looks even cooler). Enjoy it as a shameless pop art monochrome painting non-store – and you can bring your own colourful candy to it!

A Bibliography of Conceptual Writing (compiled by yigru zeltil)

2017-01-27
KI 001

PDF(v1.0) / PDF(v1.01)PRINT ON DEMAND* / Blog

* (2017-02-01 edit) The version that was uploaded days ago had technical issues that prevented Lulu from printing it, so I had to replace it. The current version, billed as by v1.01, is b&w instead of color (the infamous whale emoji was also reduced in size) and uses Courier instead of Lucida Sans Typewriter, as well as conforming to a Lulu template, just to be safe… Now I also made a few corrections and additions, set an ISBN and ordered a proof copy. I will update once I receive it and approve for global distribution. As usual, I am also open to your feedback. Stay tuned…

* (2017-05-02 edit) The proof copy has arrived. It seems perfect now. Google Book Search and now “global distribution” have been enabled.

The first “final” version of a never-ending project, a bibliography of conceptual literature – not just appropriation-based conceptualism, but also relatively “rigorous” forms of flarf, concrete poetry and so on.

Like the editors of the anthology “I’ll Drown My Book: Conceptual Writing by Women”, I consider a more inclusive definition. At least in my version (and I invite other people to continue it if they can/want to), there are more than a thousand books and hundreds of authors included from different countries, nationalities, genders – as different as it is possible for now, of course.

Authors are sorted alphabetically, books by the same author chronologically. More about the process and about my views on conceptualism can be found in the opening of the book.

DSCN3527

O_O (o altfel de antologie românească)

2017-??-??
KI 000

 

Va fi o adunătură de texte românești care țin de sau comunică involuntar/avant la lettre cu filierele literaturii experimentale. Mă voi axa în special pe conceptualism și concretism/poezie vizuală/sonoră, ca perspective care permit posibilități inedite de antologare față de apartenența formală sau de facto la o mișcare sau alta.

Aduse laoaltă, aceste texte sugerează istorii ocultate și posibilități latente a ceea ce numim „literatura română” (și aici mi se pare nu apropriere, ci un lucru de bun simț să includem atât minoritarii care scriu în alte limbi, cât și românii din alte țări, chiar dintre cei care scriu în alte limbi).

Cum ar fi fost dacă Macedonski s-ar fi dus mai departe cu experimentele sale instrumentaliste și ar fi ajuns să publice „bizarerii” în genul caligramelor lui Apollinaire? Cum ar fi fost dacă Victor Brauner și Ilarie Voronca ar fi dus mai departe ideea de „pictopoezie” sau dacă noțiunea de „poezie concretă”, pe care Matei Gavril Albastru încearcă să o recupereze la noi după 1989, ar fi putut fi practicată după 1965? Nu cumva „manieriști” ca Foarță ar trebui discutați și în comparație cu Oulipo (din care, să nu uităm, a făcut parte Pastior)? ș.a.m.d.

Prin urmare, rămân multe lucruri de spus și de analizat, dar prefer să nu supralicitez ghidajul critic… Aceasta este o antologie modulară care, poate, va căpăta o formă fixată abia în momentul în care și cuprinsul (provizoriu, după cum vedeți mai jos) va fi mai „definitivat”, dar în care voi reuși să și obțin toate permisiunile de reproducere care trebuie… O problemă complicată pe care prefer să n-o mai surmontez. Iată, acesta este șantierul:

 

I.L. Caragiale (Moșii. Tablă de materii)
Al. Macedonski (Reconstituirea așezării grafice a Unistrofei Pe Balta Clară [V.G. Paleolog], Reproduceri în culori din manuscrisul Calvaire de Feu)
G. Topîrceanu (Odă sobei mele, Armonii vesperale)
Urmuz (Cronicari)
Tristan Tzara (În gropi fierbe viață roșie, Toto-Vaca)
Ion Vinea (Vorbe goale, Eleonora)
Scarlat Callimachi (Aevea)
Al. Tudor-Miu (Madrigal. Icoană, Păianjeni)
Ilarie Voronca
Sașa Pană & Moldov (Alfabet)
Romulus Dianu
Virgil Teodorescu (Poem în leopardă. Un vis în leopardă)
Gherasim Luca (din Secretul golului și al plinului, Passionnément [Cu pasiune, trad. de Ștefania Mincu])
Gellu Naum (Autopoem, De gramatica, Avantajul vertebrelor, Nigredo)
Adrian Rogoz (din Inimă rezistentă)
Nina Cassian (din Loto-poeme)
Isidore Isou
Octavian Bilcescu/Olaf Bilius (din COMPUTER STRIVIT)
Leonid Dimov (Palolo)
Oskar Pastior (traduceri de Gabriel H. Decuble)
Petre Stoica (Astrofiloscoporos, Mica publicitate)
Nichita Stănescu (Ion Neculce – O samă de cuvinte aşezate în chip de vers de către Nichita Stănescu, Pușca)
Romulus Vulpescu (Trebug crenalc. Experiment neologistic, Speisekarte pour five-o’clock tea. Experiment gastronomic)
Horia Zilieru
Gheorghe Tomozei (Apocalipticul iarmaroc)
Nora Iuga (din Piața cerului)
Mihai Ursachi (Transversaliile mari sau cele patru estetici. Poezie pe care a scris-o magistrul Ursachi pe când se credea pelican)
Anemone Latzina (13 iulie 1974, traducere de Ioan Mușlea)
Șerban Foarță (din Copyright, Clepsidră, Placă (puțin) defectă, din Holorime, Dactilogramă, Anunț important, Der grosse Bruckhaus, omagiu lui braille, Letrist trist beletrist)
Matei Gavril Albastru
Franz Hodjak (Salată orientală, traducere de Ioan Mușlea)
Petru M. Haș
Eugen Cioclea
Gheorghe Ene
Richard Wagner (Dialectică, traducere de Ioan Mușlea)
Rolf Bossert (Mica publicitate, traducere de Ioan Mușlea)
Helmut Seiler (Mic anunț, traducere de Ioan Mușlea)
Alex[andru] Dohi (fragmente din Altermundia)
Romulus Bucur (cum se deschide o sticlă de pepsi(TM), din O seamă de personaje secundare)
Bogdan Ghiu (din Poemul cu latura de un metru, din (Poemul de carton). Urme de distrugere pe Marte)
O. Nimigean
Emilian Galaicu-Păun
Augustin Ioan
Caius Dobrescu
Gabriel H. Decuble
Gili Mocanu (La, Puncte, din Lih)
Constantin Acosmei (Sonet)
Mitoș Micleușanu (Un milion de morți)
Mihail Vakulovski
Victor Nichifor (din Epoca Lu)
Sorin Dinco (sentimentica și proematicul consonantice laolaltă cca 80/min sistemul nervos al lui rambo)
Grigore Șoitu
Mugur Grosu (din sms / ei respiră și fac dragoste ca și fluturii, din press / troleul 43 s-a spânzurat cu cordonul de la capot, din status)
V. Leac (S. face o anchetă, Mitzu descrie un peisaj, firește că există undeva un instrument, se interzic următoarele cuvinte, o prezentare)
Iulian Tănase
Mihai Vieru
Răzvan Țupa (SECŢIUNEA a 2-a. Formalităţile pentru încheierea poeziei)
Oana Avasilichioaei
Dan Sociu (boproprion)
Alexandru Vakulovski
George Vasilievici
Iulia Militaru
Sebastian Big
Dmitri Miticov (Radu Popescu 23D ap. 16, din Dmitri: genul cinic)
Andra Rotaru (Content not found)
Elena Vlădăreanu (din spațiu privat, din STRESS NON TEST)
Claudiu Komartin (yoyo, 22 de diapozitive mentale)
Ioan Șerbu (din Lego)
Aurelia Borzin (dragostea)
sorin despoT (din termeni | condiții)
Anca Bucur
Camil Cardaș [Camil P. Camil/Camil U. Camil/Camil L.A. Camil] (din șA(n)seLe din patrujnouă (piese de poezie))
Andreea Ciobîcă (Iluzie solidă/Acces la dispariție)
Vlad Drăgoi
Vasile Mihalache (din Mort după om)
Sabina Comșa (Rețeaua a Doua, Facebook)
Bogdan Coșa (progresie christică)
Yigru Zeltil (lăsați-vă prejudecățile la intrare, steaua în formă de stea, CHRIS MARKET, din poate conține urme de nuci)

MI STERUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII NAȚIONALE

CN 004
2017-??-??

 

un nomad citește

lista elementelor simbolice şi materiale:

istoria

eroi pilduitori pentru virtuţile naţionale

limba

locuri memorabile

monumente culturale

folclor

însemne oficiale: imn/ drapel

identificări de ordin pitoresc; costum, specialităţi culinare şi animal emblematic

(apud Guy Hermet, Histoire des nations et du nationalisme en Europe)

 

[Romania’s Ministry of Culture has recently been renamed to Ministry of Culture and National Identity. As a reaction to this sick return of nationalism and, in general, to the vogue of ‘alt-right’ fascism, we are deploying nomadic techniques to read/write through the elements that ought to make the culture of Romania distinct from all the other cultures, distinct enough to be worth defending in a bloody “us versus them” confrontation and from “impure” elements. Consider this a situationist alternative to old-fashioned ‘revisionist’ historians whose rational arguments are rendered obsolete in the era of ‘post-truth’. How we fight it is The Mystery of Culture and National Identity…]

UN DICȚIONAR AL POEȚILOR ROMÂNI CONTEMPORANI (Yigru ZELTIL, coordonator)

CN 003
2018-??-??

Proiectul editurii khora impex, Un dicționar al poeților români contemporani, sub coordonarea criticului literar Yigru Zeltil, reprezintă pentru literatura română un demers onest, necesar și echitabil.

Așa cum ne-ar da dreptate Vasile Alecsandri (Românul s-a născut poet!), Lautréamont (La poésie doit être faite par tous. Non par un.) și toți cei pentru care poezia înseamnă viață, este necesar ca națiunea română să aibă un dicționar al ei. Prin urmare, aproape 20 de milioane de români se vor regăsi în paginile dicționarului nostru.

[A Dictionary of Contemporary Romanian Poets will be a parody of Ioan Holban’s A Dictionary of Contemporary Romanian Writers – just one recent monument of the inadequacy and stupidity of the Romanian literati – turned into something far stranger: a big, useless Yellow Pages-like monster whose number of index entries will match that of the estimated population of Romania, taking to extremes Alecsandri’s adage that the “Romanian is born poet” or the vanguardist idea that poetry ought to be indistinct from life. If the Romanian Writers’ Union has over 3000 members, but still claims itself as an elite organization that is and “should” remain more powerful than other writerly organizations on the sole basis of its prestige, then everyone can well be a poet and beat up institutional gatekeepers not unlike the people in one of Gellu Naum’s dreams, where, as Naum pronounces the “magic word of poetry” that is “Clava”, everyone starts yelling poems and raising anarchy…]

CASA DE CULTURĂ

CN 002
2017-??-??

 

Toate evenimentele culturale într-un singur loc!

(Acesta este programul evenimentelor care s-au desfășurat la Casa de Cultură. După cum vedeți cu ochii dumneavoastră, suntem multilateral dezvoltați în ceea ce privește activitatea culturală. An de an, zi după zi, din 60 în 60 minute are loc câte ceva. Aceasta este cultura adecvată societății multilateral dezvoltate în care trăim.)

 

[This is a satire which mocks the communist-era institution of the “culture house”, recycled in capitalism as a venue for mainstream concerts and plays, sect meetings, fur fairs or promoters of esoteric literature… The pretense of the “culture house” to centralize a whole “culture”, to be “the” place, “the” “house” of “culture” is interpreted literally, as the book consists in an event schedule in which cultural events of all kinds, shapes, sizes and audiences are impossibly squeezed in the not-big-enough venue, with ridiculous timeslots of the 24/7 range.]

BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA

CN 002
2018-??-??

 

Orașul Alexandria este municipiul județului Teleorman, o reală metropolă a spiritului românesc. Întemeiat în jurul lui 332 î.Hr. de Alexandru cel Mare, orașul Alexandria s-a dezvoltat în continuare și în vremea lui Ptolemeu I. Acesta din urmă a construit, în 288 î.Hr., un muzeu (palat al muzelor), care găzduia o universitate, o academie și o bibliotecă. La început mărimea bibliotecii se ridica la 400.000 de volume (papirusuri), ca pe timpul lui Cezar să ajungă la 700.000. Sunt patru variante care încearcă să explice dispariția celei mai mari biblioteci a antichității: războiul civil dintre Cezar și Pompei (48 î.Hr.); conflictele pentru putere dintre păgâni și creștini (250 – 350); decretul lui Teofilus din 391; cucerirea arabă din jurul anului 650. Doar două dintre ele au însă susținerea cercetătorilor. Distrugerea parțială a bibliotecii este atribuită perioadei din timpul războiului civil de la sfârșitul sec. III AD, iar o aripă a bibliotecii a fost distrusă de creștini în anul 391 AD, în urma edictului dat în acel an de către împăratul Theodosius, prin care religiile păgâne erau scoase în afara legii.

Noua Bibliotecă din Alexandria are ca deziderat renașterea spiritului savant al deschiderii specifice celei originale. Este mai mult decât o simplă bibliotecă, deoarece conține: biblioteca, cu milioane de cărți; o arhivă conectată la Internet; șase biblioteci specializate: artă și materiale multimedia și audiovizuale, copii, tineret, formate micro, cărți rare și de colecție; trei muzee: antichități, manuscrise, istoria științei; un planetariu; un exploratoriu; culturama, o panoramă culturală expusă pe nouă ecrane, șapte centre de cercetare academică, nouă expoziții permanente, patru galerii de artă, un centru de conferințe, un forum de dialog.

Acesta este un inventar aproximativ al colecțiilor pe care le deține Biblioteca din Alexandria, realizat în conformitate cu normele CZU în vigoare.

 

[THE LIBRARY FROM ALEXANDRIA is going to be the bibliography of an impossibly large (for Romanian standards, at least) book collection, attributed to the small local library of Alexandria, the capital city of the Teleorman county in Romania, a county stereotyped, widely recognized for its high birth rate of corrupt politicians. The above blurb exploits the possible confusion between the famous Egyptian city of Alexandria and the Romanian backwater town with the same name. The concept is going to be actualized by scraping on-line databases of the Romanian libraries and several other resources.]